Ii multumesc lui Cosmin Budeanca pentru textul de mai jos. Comentariile vor aparea dupa!
"În 21 februarie [2010] am avut ocazia să vizitez Muzeul Comunismului din Praga (http://www.muzeumkomunismu.cz/). Deşi e poziţionat în zona centrală a oraşului, ocupă câteva încăperi situate la etajul 1 al unei clădiri şi nu este foarte bine semnalat. Preţul biletului era de aproximativ 7 euro, destul de mult în opinia mea pentru cât era de vizitat, însă cu toate acestea, şi mai ales în pofida faptului că era duminică seara pe la ora 18, eram totuşi câţiva vizitatori înăuntru.
Nu aş putea spune că muzeul este unul spectaculos. Este mai degrabă un fel de încercare de a prezenta câteva aspecte ale comunismului, însă lipsa spaţiului face ca imaginea generală să fie a unei debarale în care sunt înghesuite tot felul de obiecte.
Lăsând la o parte însă ce nu mi-a plăcut, trebuie să apreciez în mod deosebit că s-a făcut un astfel de demers, absolut necesar într-o capitală a unui stat fost comunist, atât de vizitată de turişti. Nu este nici pe departe de anvergura „Casei Terorii” de la Budapesta, însă dacă iau în calcul faptul că în Bucureşti nu există nici măcar atâta, nu pot decât să laud ideea.
De asemenea, m-a impresionat în expoziţie un filmuleţ despre căderea regimului comunist în Cehoslovacia şi cântecul Dĕkuji (Mulţumesc), interpretat de Karel Kryl, în finalul filmului. Cei interesaţi pot să-l asculte aici: http://www.youtube.com/watch?v=lGXIuNhZrQk
tur virtual la adresa
http://www.muzeumkomunismu.cz/virtualtour/tour.php?lang=en"
Alte imagini de Cosmin Budeancă
Un comentariu:
Nu apucasem sa vad muzeul asta asa ca ma bucur de poveste si de fotografii.
E un muzeu privat, nu? Asta are oarece insemnatate in cat de mult spatiu e investit.
Plecand de la articolul lui Cosmin, vreau sa comentez doua lucruri: 1. Observ ca multa lume foloseste House of Terror museum de la Budapesta ca pe o un model demn de urmat. L-am vizitat si cercetat in 2003-2004 si am mari retineri in a-l considera un muzeu de luat model. E impresionant designul si conceptia scenografica: Inspira teroare si frica dar, problema e ca o face cu niste mijloace nu tocmai ortodoxe. E oare stiintific, etic sa construiesti intr-un muzeu niste catacombe la subsol, catacombe in care sa expui ghilotine, de exemplu, care nu au fost acolo niciodata? Cum e aia sa expui teroarea nazista si comunista la un loc? In 22 de camere comunismul si in alte 2 camere fascismul?
2. Ma gandesc la faptul ca neexistenta unui muzeu al comunismului in Romania nu e neaparat un subiect de blamat, ci de interogat: de ce nu? Cine gestioneaza felul in care se instrumentalizeaza memoria si de ce asa si nu altfel?
Trimiteți un comentariu